•  
  • Ghid Cazare Romania - Aproape toate locurile bune de cazare din Romania

 

Autentificare / Inregistrare

Intra in contul tau:
 
     
   
     
 
     
   
     
 
 
 
Nu ai un cont? Creaza un cont facand click aici ... Ai un cont si ai uitat parola? ...
 
 
 

Abonare noutati

 
Newsletter cu Oferte Aboneaza-te la newsletterul Ghid Cazare Romania sa primesti cele mai bune oferte. Fii primul!
 
 
     
   
     
 
     
   
     
 
 
trimite
 
 

Share

 
 
 
 

Linkuri utile

 
 
 
 
 

Judete / Localitati

 
 
 
 
Manastirea Zamfira
 
 
 
 

Despre Manastirea Zamfira

 
 

Localizare: Manastirea este situata in lunca din stanga raului Teleajan, pe soseaua paralela cu DN 1A, la proximativ 15 km de Ploiesti. Din punct de vedere administrativ-teritorial se localizeaza pe raza comunei Lipanesti, in imediata apropiere a satului Zamfira, judetul Prahova.


Manastirea Zamfira

Manastirea este situata in lunca din stanga raului Teleajan, pe soseaua paralela cu Drumul National 1A, la aproximativ 15 kilometri de orasul Ploiesti. Din punct de vedere administrativ-teritorial, manastirea este localizata pe raza comunei Lipanesti, in imediata apropiere a satului Zamfira.

Manastirea Zamfira - biserica de pe valea Teleajanului

Asezamantul monahal Zamfira a fost ctitorit de arhimandritul Eftimie, staret al Manastirii Ghighiu si dateaza de la jumatatea secolului al XIX-lea. Complexul monahal al Manastirii Zamfira cuprinde doua biserici: biserica veche, numita si "biserica mica", situata in cimitir si "biserica mare", situata chiar in incinta. Manastirea Zamfira are doua hramuri: Inaltarea Domnului si Sfantul Ierarh Nifon.

Dupa cum reiese din pisania vechii biserici, Manastirea Zamfira a fost construita in timpul domnitorului Nicolae Mavrocordat, intre anii 1721-1743, la initiativa Zamfirei Apostoli, vaduva bogatului comerciant Manoil Apostoli.

Dupa  moartea Zamfirei sarcina terminarii lucrarilor ii revine norei acesteia Smaranda, fiica agai Ion Balaceanu si nepoata voievodului Serban Cantacuzino, vaduva si ea la acea data. Nu  se cunoaste inca numele niciunuia dintre mesterii care au  lucrat aceasta ctitorie a Zamfirei si a Smarandei.

Initial, rolul acesteia, asa cum rezulta din pisanie, era, ori de biserica de mir a catunului de clacasi ce slujeau pe mosiile Manoileselor, ori chiar de biserica de curte a acestora, caci profesorul Victor Bratulescu afla ca in imediata apropiere a bisericutei, aproximativ 60 de metri mai la nord, s-ar fi aflat si conacul ctitorilor, astazi complet disparut.

Manastirea Zamfira, chiar de la ctitorire, primeste spre folosinta cateva pamanturi, desigur din avutul Smarandei, iar, dintr-un document datat 17 decembrie1776 aflam ca aici a fost numit un anume egumen Dionisie fapt ce ar duce la concluzia ca la acea data functia de biserica de mir era schimbata in aceea de schit de calugari.

La moartea Smarandei Balaceanu-Apostoli, in anul 1780, biserica devine metoh al scaunului episcopal dinTargoviste. La anul 1832, Zamfira, cu un venit de 1800 de taleri, trece drept schit de maici si inchinat Manastirii Campulung, aceasta la randul ei apartinand de scaunul Mitropoliei din Bucuresti.

Cutremurele din 1802 si 1838 aduc biserica in ruina astfel incat in 1842 arhimandritul Isaia Blejoianu, facand un inventar al bunurilor schitului, ia sub "stapanirea sa" bunurile pentru a putea sa le refaca. Interesant este faptul ca din acel inventar amanuntit lipseste orice mentionare cu privire la cladiri ce ar fi putut sa serveasca drept chilii pentru calugari sau calugarite functia de schit a acestui lacas la acea data fiind pusa sub indoiala.

Odata cu accederea ierarhica a mitropolitului Nifon (1850-1875) incepe o perioada de inflorire pentru manastirile si metoacele ce tineau de Mitropolia de la Bucuresti. Acesta face o vizita in zona constatand ca "nu se afla aici nici o alta urma care sa arate ca a existat aici, candva, acel asezamant, decat o mica biserica ruinata, in paraginire".

Probabil tocmai aceasta stare deplorabila a asezamantului il decid pe mitropolit sa cladeasca o alta biserica mai mare la 400 de pasi spre nord de vechiul altar. Noua biserica este terminata in anul 1858, dupa care incep lucrarile de refacere a celei vechi si de constructie a unei clopotnite noi.

In anul 1860 sunt sistate lucrarile fara a se mai reface turla, pridvorul si curtea, astfel incat biserica Zamfirei si Smarandei devine, ceea ce este si astazi, un paraclis al noii ctitorii.

Cutremurele din 1940 si mai ales cel din 1977 aduc mari stricaciuni cladirilor asezamantului monahal impunand o ampla campanie de refacere ce se intinde pe perioada 1977-1982 prin grija preafericitului patriarh Iustin Moisescu.

Manastirea Zamfira - arhitectura complexului monahal

Incinta complexului monastic este de forma unui patrulater cu latura dinspre E-V cu marimea de aproximativ 170 de metri, celelalte 3 laturi avand dimensiuni de aproximativ 130 de metri. In afara acestui spatiu se gaseste cimitirul vechi inprejmuit de un gard de sarma si uluci, precum si gradinile ce tin de manastire.

Biserica Sfanta Treime, biserica veche, se afla in cimitirul din afara incintei. In ziua de azi biserica, substantial modificata fata de cea din prima jumatate a secolului al XVIII-lea, are o forma trilobata, avand absidele laterale octogonale (la origine rotunde) cu peretii laterali ai pridvorului mai distantati.

Initial vechiul pridvor deschis acum sprijina acoperisul refacut pe sase coloane din caramida cu capiteluri din piatra lucrate la Cluj.  Pronaosul, in lungime aproximativ 2 metri, este prevazut in laterale cu doua ferestre avand deschiderea de 1.30 x 0.35 metri cu ancadramente de piatra. Trecerea dintre pronaos si naos este marcata de doi stalpi cu cu arcade simple. Naosul are o lunguime de circa 2.5 metri pana la catapeteasma, altarul masurand tot 2.5 metri.

Peretii exteriori sunt simpli, zugraviti in alb, singurul ornament care poate fi observat sunt doua brauri sablonate ce cuprind biserica, cu exceptia pridvorului desigul; primul este situat la 1 metru sub cornisa, iar al doilea la 1.5 metri sub primul.

Biserica este acoperita cu tabla galvanizata. Din acoperis creste un esafodaj cubic de zid, iar din acesta o turla octogonala. Pictura interioara (din cea veche nu s-a mai pastrat nici macar amintirea), in stil neo-bizantin, este de data recenta (terminata in 1982) si a fost executata cu maiestrie de catre pictorul Mihail-Bogdan Mochulschi. Pe peretele de sud se afla o incapere cu pivnita folosita drept osuar.

In exteriorul bisericii mari, pe latura de sud, se afla mormintele a cinci membri din familia marelui istoric Iorga, iar pe latura din nord se gaseste mormantul profesorului de muzica bisericeasca Stefanache Popescu.

Biserica noua, situata in curtea manastirii este fondata de Mitropolitul Nifon si construita intre anii 1855-1857 in scopul transferarii maicutelor de la Schitul "Rosioara" de la Filipesti de Padure. De la inceputuri viata monahala in manastire a fost implinita de aceste maici, care au fost aduse aici de la schitul Rosioara.

Activitatea monahala a fost intrerupta de decretul 410 al lui Gheorghiu-Dej, din anul 1959, cand maicile au fost alungate si biserica a fost inchisa. Mai tarziu, manastirea a fost deschisa ca monument istoric si numai dupa 1970 a inceput sa fie locuita iarasi de maici, ca dupa revolutia din 1989 sa se inceapa o activitate monahala normala.

Manastirea Zamfira are si o colectie de obiecte bisericesti - vesminte, haine de demult, cruci, potire si carti vechi - cu valoare de patrimoniu.

Manastirea Zamfira - nasterea, moartea si renasterea unei picturi unice

Pictura bisericii celei mari, din cadrul Manastirii Zamfira, a fost efectuata intre anii 1856-1857, de catre pictorul Nicolae Grigorescu, care avea atunci in jur de 18-19 ani.

Degradandu-se pictura, in anul 1904, mitropolitul Ghenadie Petrescu a initiat executarea picturii in ulei, peste cea a lui N. Grigorescu, autor fiind pictorul Toma Vintilescu.

Intre anii 1951-1953, pictorii Gheorghe Vanatoru si Constantin Calinescu fac repictari in tempera. Ultima si adevarata restaurare are loc in 1986-1989, cand pictorul Ion Chiriac inlatura toate picturile prin decupare si scoate la suprafata pictura originala a lui Nicolae Grigorescu, intervenind acolo unde a fost neaparat nevoie.

Manastirea Zamfira - singura lucrare "in fresca" a lui Nicolae Grigorescu

Importanta artistica a acestei manastiri consta in pictura sa pentru ca ea este prima biserica pictata in intregime de marele pictor Nicolae Grigorescu, la varsta de 18 ani. Acestuia i-a ajutat si fratele sau, Gheorghe Grigorescu (avand o varsta apropiata).

Mai mult aceasta pictura poate fi considerata ca unicat, pentru ca ea este singura executata in "fresca" de Nicolae Grigorescu. Atat pictura murala cat si icoanele iconastasului au fost executate intr-un timp foarte scurt, de numai un an si doua luni (intre 16 iulie 1856 - data incheierii contractului si 8 septembrie 1857 - data sfintirii bisericii).

Aceasta pictura a suportat mai multe restaurarii, ultima si cea mai importanta fiind cea executata intre 1986-1989 de pictorul restaurator Chiriac Ion, care a indepartat toate portiunile repictate si a scos la lumina pictura originala. Acesta adevarata bijuterie arhitectonica este  comparata cu un frumos chivot alb de catre cei ce au descris-o de-a lungul timpului.


Sursa: Wikipedia, crestinortodox.ro

 
 
Comentarii
 
 
Numele tau:*
     
   
     
 
 
Email:*
     
   
     
 
 
Comentariu:*
     
   
     
 
 
Cod de securitate*
Click pe poza pentru a incerca alt cod
     
   
     
 
 
  trimite comentariul tau
 
 
 
 
 
 
 
 
generic viagra canada dui lawyer columbus